NAR vine pe undele Alfa si Omega (1)

Titlul acestei serii de postari reprezinta o adaptare dupa titlul unui articol pe care am fost rugat cu ceva timp in urma sa-l public pe acest blog. Articolul a fost scris in anul 2012 si se intituleaza: “Râsul sfânt vine pe undele Alfa şi Omega”. Din pacate situatia prezenta este mult mai grava si mai raspandita decat era in 2012 si are un urias potential sa deraieze tot mai mai mult spre o directie care cel putin pe mine ma ingrijoreaza. Astazi, pe langa “rasul sfant” avem un intreg arsenal de practici oculte New Age la care sunt expusi telespectatorii acestei televiziuni. Imi doream de ceva vreme sa trag un semnal de alarma cu privire la invataturile, personajele si cartile promovate pe acest post de televiziune, dar lipsa timpului m-a facut sa tot aman acest subiect. Articolul primit pe email este un foarte bun punct de plecare pentru a incerca sa intelegem implicarea constienta sau inconstienta a televiziunii “Alfa si Omega TV” (sau mai precis a proprietarilor si angajatilor acestei televiziuni) in sprijinul raspandirii miscarii NAR.

Am observat de asemenea ca sunt si pastori sau lideri evanghelici respectabili care contribuie involuntar (sper) la aceasta. Probabil din lipsa unei informari obiective cu privire la miscarea NAR si fermecati de posibilitatea unei aparitii pe sticla se transforma fara voia lor (sper) in niste victime. In limba engleza acest procedeu se numeste “piggybacking” si reprezinta cea mai eficienta metoda de raspandire a tot felul de invataturi din ce in ce mai dubioase. Indiferent ca vorbim despre naivitate sau complicitate, ambele sunt la fel de periculoase.

Sunt si lucruri bune pe care le putem lua de la “Alfa si Omega TV”? Cu siguranta, dar trebuie sa fim atenti cu ce riscuri si cu ce pret.

Nu o mai lungesc si va recomand sa cititi in continuare articolul despre care vorbeam mai sus:

“Râsul sfânt” vine pe undele Alfa şi Omega (Mutarea amvonului II) 30.04.2012 de Dan Bercian

 Totul a pornit de la o scrisoare a unei ascultatoare din Bucureşti a postului nostru de radio, credincioasă, mamă a doi copii aflaţi la vârsta adolescenţei. O să vă redau textul mesajului primit de la sora noastră în credinţă: “Centrul Creştin Betania din Oradea au invitat pentru luna mai grupul din Noua Zeelandă “PARACHUTE BAND”. Se anunţă acest eveniment şi se invită tinerii să participe şi prin canalul de televiziune “Alfa si Omega”. I-am văzut pe Net şi mi-a plâns sufletul pentru tinerii noştrii români. Cum e cu putinţă ca lideri creştini, maturi ca vârstă, să ducă spre iad pe copiii noştri aducându-le formaţii rock “creştine”, tatuaţi, cu cercei şi răcnind, spre deliciul diavolului? Poate puteţi scrie ceva, poate puteţi demasca trădarea liderilor şi alipirea de duhuri înşelătoare. Aşa vor ţipa şi vor da din cap şi tinerii noştrii? Cred că Domnul Isus plânge, iar întrebarea: “Voi mai găsi Eu credinţă pe pământ?” are deja răspuns.”

O înţeleg pe sora noastră pentru că în urmă cu mai mulţi ani am fost confruntat şi eu cu o problemă similară. Eram la începutul vieţii de credinţă şi fiica mea, care se apropia de vârsta adolescenţei, începuse să fie atrasă de lume. Am intrat în panică şi aş fi făcut orice ca să o feresc de lume şi să o aduc în Biserica lui Hristos. A fost o luptă de câţiva ani dar, în final, Dumnezeu a avut milă atât de mine cât şi de fiica şi soţia mea. Cred că nu este povară şi durere mai mare pentru un creştin decât să-şi ştie copilul nemântuit sau în pericolul de a fi înşelat.

Am spus pentru un creştin, însă sunt uimit şi întristat în acelaşi timp să văd părinţi care se declară creştini dar care totuşi nu suferă pentru copiii lor, copii care, fie nu-L iubesc pe Dumnezeu şi iubesc lumea, fie au o realţie superficială cu El, inima lor tot lumii aparţinându-i. Unii părinţi se mulţumesc cu faptul că odraslele lor mai merg la biserică, chiar dacă nu se văd în ei roadele binecuvântate ale lucrării Duhului Sfânt. Dar uneori aceste roade nu se văd în copii pentru că nu se văd nici în părinţi şi nici măcar în liderii lor religioşi. Mântuitorul Isus Hristos îi certa pe liderii religioşi din vremea Lui şi le spunea:“Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsaţi să intre”. (Matei 23:13)

Acum, dacă mă gândesc la dorinţa sorei noastre de a demasca trădarea liderilor şi alipirea de duhuri înşelătoare, radio Unison a tras multe semnale de alarmă pe această direcţie şi a îndemnat la vigilenţă şi la veghere. Sigur că ne doare să vedem apostazia atât de aproape de noi şi lepădarea de credinţă chiar la uşa noastră dar, în final, toate acestea ştim că se vor întâmpla, Biblia ne vorbeşte despre aceasta şi nu le putem împiedica să vină. Ce putem face este ca să veghem în dreptul nostru şi în cercul şi perimetrul stabilit de Dumnezeu. Iar dacă o mamă se vede neputincioasă privind la valul lepădării de credinţă care vine şi mătură totul în cale să ştie bine că nu este chiar neputincioasă. Postul şi rugăciunea care vin pe fondul unei vieţi sfinte, dar bazate pe credinţa în Isus Hristos în care avem totul pe deplin, sunt armele imbatabile care stau şi rezistă în faţa puterilor întunericului. O mamă are aceste arme la dispoziţie şi să nu îndrăznească să se îndoiască de puterea lor, să nu se îndoiască de puterea lui Dumnezeu care vine în sprijinul celor evlavioşi şi curaţi la inimă. Diavolul chiar aceasta vrea: să îi facă pe credincioşi să privească la tot răul care se întinde şi, copleşiţi de puterea acestui val de necredinţă, să spună că nu se mai poate face nimic. Ori nu este adevărat. Noi avem totul în Hristos. În El este toată comoara bogăţiilor cereşti. El este pacea şi tăria noastră. El este Stânca pe care ne bazăm. Confortul şi îndrăzneala noastră. Nici o armă nu poate sta împotriva celor ce cred în El cu toată tăria. Fără El am fi expuşi şi neputincioşi, sortiţi nimicirii, dar prin El, prin credinţa în El, suntem mai mult decât biruitori. Singuri nu putem face nimic dar prin El şi cu El putem totul. Problema este că ori nu ştim ce avem în El ori uităm. Aşa că dacă ceea ce voi prezenta azi va aduce în inima cuiva descurajare sau îngrijorare să le lepede pe dată şi să privească la Hristos. Şi să creadă din toată inima că prin El va avea biruinţă.

Aşa cum spuneam radio Unison a avertizat de multe ori şi a vorbit despre pericolul care vine din spatele muzicii aşa zis creştină. Eu personal cred că muzica nesfântă care se cântă în adunări şi pe aiurea, la tot felul de strângeri cu pretenţie de spiritual, face un foarte mare rău, dacă nu cel mai mare. Găsiţi la rubrica “Editorial” de pe site-ul nostru suficiente materiale, dacă vreţi să vedeţi cum stau lucrurile în această privinţă. Aşa că nu voi insista asupra acestui subiect chiar dacă sora noastră este îngrijorată de “Parachute Band”. Dar mă voi opri asupra unui alt aspect. Când sora mi-a scris despre vizita formaţiei PARACHUTE am intrat pe Net să văd cine promovează în România acest grup. Atunci am observat că Centrul Creştin Betania din Oradea este sprijinit în acest demers de canalul de televiziune Alfa şi Omega. Nu m-am mirat prea tare pentru că şi în trecut acest canal de televiziune a sprijinit astfel de evenimente. Mi-am adus aminte de concertul formaţiei PLANET SHAKERS de la biserica Agape din Timişoara, puternic mediatizat prin Alfa şi Omega. Şi dacă sora noastră s-a speriat de PARACHUTE BAND mă întreb ce ar fi făcut dacă ar fi aflat de PLANET SHAKERS. S-ar fi cutremurat.

Am ajuns să nu mă mai mir de nimic din ce vine dinspre Alfa si Omega dar stau şi mă întreb dacă este bine aşa, adică să nu mă mai mir. Cred că nu ar trebui să dispară din noi acest simţământ de uimire: fie că vorbim despre lucrările minunate ale lui Dumnezeu, fie că vorbim despre nespus de perfidele şi înşelătoarele lucrări ale lui Satan.

Ajungând deci pe pagina de web a canalului Alfa şi Omega am remarcat, printre alte oferte, un nume cunoscut mie: KENNETH E. HAGIN. Acest nume apare pe site-ul Alfa şi Omega asociat cu câteva cărţi scrise de el, vreo patru, cărţi promovate de Alfa şi Omega, prin editura care îi aparţine. Au fost şi sunt şi alte cărţi traduse până acum de această editură şi care sunt relevante pentru orientarea grupului Alfa şi Omega.

Un sprijin deosebit acordă Alfa şi Omega şi mişcării de rugăciune “Măslinul”, mişcare asociată cu “Rugul aprins”. Fiind vorba despre lucrări care promovează rugăciunea, cine ar putea spune ceva împotriva lor? Cu toţii ştim că avem nevoie de rugăciune şi oricât de multă ar fi niciodată nu e destulă. Ce m-a uimit însă în legătură cu “Măslinul” (iată că totuşi nu mi-a dispărut simţul uimirii), şi m-a făcut să-mi pun semne de întrebare în legătură cu activitatea acestei organizaţii, a fost declaraţia unuia dintre liderii acestei mişcări, după ce Nelu Peia de la “Străjerii” (grupare care tot în aceste ape se scaldă) a demascat învăţăturile eretice ale lui Chris Oyakhilome. Deşi ceea ce a scris Nelu Peia despre doctrina eretică a acestui Chris era în măsură să tragă serioase semnale de alarmă şi să-i îndemne pe cei ce au avut până atunci legături cu el la o serioasă analiză, s-a întâmplat exact pe dos şi unul dintre liderii grupării “Măslinul” a publicat imediat pe Net un răspuns prin care îşi manifesta ataşamentul faţă de Chris Oyakhilome şi lucrarea acestuia. Iată doar un fragment din această scrisoare: “Recent am primit un email “jenant” de la un anume “slujitor al evangheliei” care a denaturat mesajul pastorului Chris din Africa şi a prezentat în mod eronat teologia pastorului Chris. Omul acesta nu a fost în Africa şi ca mulţi alţii denaturează o imagine a unui slujitor al lui Dumnezeu din Africa care confirmă Cuvântul lui Dumnezeu cu semne şi minuni. Nu vreau să ridic în slăvi pe pastorul Chris dar am curajul să îmi exprim liber simpatia faţă de un om a lui Dumnezeu cum este pastorul Chris chiar dacă este “la modă” să te faci cunoscut cu critici aduse la anumiţi oameni mari ai lui Dumnezeu. Aşa a fost întotdeauna, au fost duse critici continue la toţi oamenii trezirii (Oral Roberts, Kenneth Hagin, W. Allen,etc ) pentru ca mai târziu după ce au dispărut din viaţă să fie exemple de urmat în schiţele predicatorilor din întreaga lume.” Acum, dacă aceasta este încredinţarea liderilor de la “Măslinul” în legătură cu Chris Oyakhilome, îi priveşte. Oamenii au dreptul să creadă tot ce vor, Dumnezeu ne-a dat acest drept. Numai că eu am obligaţia să cercetez toate lucrurile şi să iau doar ceea ce este bun. Şi orice scop nobil ar avea cineva, dacă se dovedeşte că există doar o mică abatere de la adevăr (ceea ce nu este cazul în legătură cu Chris Oyakhilome unde abaterea este mare şi vizibilă), nu sunt interesat de această ofertă.

Observ însă, din fragmentul de scrisoare publicat, că liderii “Măslinul” nu au o părere bună doar despre Chris Oyakhilome ci şi despre KENNETH HAGIN şi lucrarea acestuia. Acelaşi Kenneth Hagin căruia editura Alfa şi Omega îi publică şi îi promovează cărţile “Creşterea duhovnicească”, “ Arta rugăciuinii”, “Autoritatea credincioşilor”, “Cum poţi fi călăuzit de Duhul Sfânt” şi poate şi altele, cărţi peste care am dat azi pe când căutam să aflu câte ceva despre PARACHUTE BAND şi promovarea lor în România.
Nu ştiu ce vă spune vouă numele Kenneth Hagin dar mie îmi spune multe. El este unul dintre promotorii “râsului sfânt”, o mişcare considerată de trezire dar care este de mare rătăcire. O să încerc să vă spun câte ceva despre acest “râs sfânt” şi mişcarea care promovează această lucrare.

“Râsul sfânt” este asociat cu deja celebrele căderi pe spate “în duhul” şi cu lucrările supranaturale de vindecare. A început în 1994 în Toronto şi este legat de numele lui Rodney Howard-Browne, un pastor sud african care a fost invitat să predice aici şi care mai târziu a înfiinţat o fundaţie evanghelistică în SUA care îi poartă numele.

Lucrarea s-a împrăştiat apoi în multe ţări, fiind prezentată ca o lucare autentică de trezire. Se spune că Rodney Howard-Browne ar fi spus la Trinity Broadcasting Network (o staţie TV din SUA care promovează această lucrare), mustrându-i pe cei care se rugau la altar, să “înceteze să se mai roage şi să înceapă să râdă ca ceilalţi… să se roage acasă – aici veniseră să se umple de râs”.

(Howard-Browne si Kenneth Copeland “vorbind in limbi”).

În numărul revistei Charisma din luna august 1994, Howard-Browne a fost citat cu următoarele cuvinte: “Într-o seară predicam despre iad şi râsul a izbucnit în toată sala. Cu cât le spuneam mai multe despre iad, cu atât oamenii râdeau mai tare”.

Într-o altă ocazie, Howard-Browne ar fi spus: “Mai degrabă m-aş afla într-o biserică în care diavolul şi firea pământească să se arate decât într-o biserică unde nu se întâmplă nimic fiindcă oamenilor le este prea frică să arate ceva… Iar dacă se arată un diavol, nu vă îngrijoraţi nici de asta. Bucuraţi-vă fiindcă cel puţin se întâmplă ceva”.

Pe lângă “râsul sfânt”, cei ce vor să vadă ce se întâmplă în astfel de întâlniri, şi care trebuie să fie foarte atenţi să nu facă un şoc, vor putea lua cunoştinţă cu tot felul de manifestări ciudate cum ar fi căderile pe spate, “lătratul sfânt” dar şi tot felul de manifestări animalice pe care promotorii mişcării le atribuie Duhului Sfânt. Se spune că atunci când oamenii sunt copleşiţi de Duhul mulţi se comportă ca animalele.

În revista britanică Alpha, pastorul Marc Dupont de la Vineyard-ul din Toronto, a recunoscut că a avut dificultăţi în a afla dacă aceste sunete animalice sunt sau nu de la Dumnezeu (!!!). El a descris această situaţie atunci când s-a rugat pentru un om. La început, când acesta a început să ragă ca un leu a crezut că poate este posedat de demoni. În cele din urmă însă, a decis că omul rostea “un act profetic simbolic”, care semnifica triumful Leului din Iuda.

John Arnott, crede de asemenea că acest comportament animalic observat în timpul serviciilor din biserică are semnificaţie profetică (!!!). Acesta recunoaşte că uneori el produce confuzie şi că ridică serioase semne de întrebare cu privire la ce să se facă atunci când scapă de sub control. La întâlnirile pastorilor, Arnott a descris câteva din problemele care au apărut şi a oferit soluţiile posibile. El a spus: “Iată că am început să vedem oameni care se comportă profetic (!!!) asemenea leilor şi bivolilor, vulturilor şi chiar războinicilor. Am primit odată un telefon şi (cel ce suna) a zis: “Cineva din adunarea noastră se poartă ca un vultur zburând prin încăpere. Nu putem să-l oprim. Ce să facem? Atunci noi ne-am gândit şi-am spus, ce-ar fi să aruncaţi un iepure în mijloc pe podea şi poate atunci are să aterizeze(!?)”.

Nu voi continua, cine vrea să afle mai multe are ocazia să o facă. Dar nu pot să nu mă mir văzând cât de înşelaţi au ajuns oamenii încât să creadă că astfel de manifestări ciudate pot fi atribuite Duhului Sfânt! Oare să nu fie şi aceasta o hulă împotriva Duhului Sfânt?

Şi dacă pentru o vreme am crezut că sunt departe de noi aceste învăţături perfide iată-le promovate în mijlocul nostru de canalul de televiziune Alfa şi Omega şi de mişcarea de rugăciune “Măslinul”(prin acceptarea lui Kennet E. Hagin), dar şi de toate celelalte mişcări aflate în legătură cu ele şi sprijinite prin aceleaşi mijloace. Mai amintesc doar Casa Internaţională de Rugăciune din Kansas City, cu corespondent la noi în Casa de rugăciune “Cortul lui David” de la Bazna. Toate au legături între ele.

Toţi cei menţionaţi, şi alţii din mişcarea carismatică care promovează lucrările amintite, vorbesc despre puterea cuvântului rostit. La prima vedere pare a fi vorba despre credinţa adevărată, dar nu este. Este cu totul altceva. Ei spun că dacă crezi în ceva să şi crezi că ai acel lucru şi îl vei avea. Prin urmare poţi avea o maşină, poţi avea o casă, poţi avea un cont frumos în bancă, poţi avea slujbă bună, o familie bună, sănătate, etc. Tot ce trebuie să faci este să crezi şi să declari. Care este starea ta înaintea lui Dumnezeu contează mai puţin. Nu intru în detalii dar aici nu este vorba despre credinţa Scripturilor. Am observat că mişcarea “Măslinul” din România nu este străină de această mişcare “word of faith movement” (mişcarea “Cuvântul credinţei”). Vă rog să urmăriţi link-ul care urmează, de la minutul 06:30. Un material realizat de cine credeţi? De Alfa şi Omega, evident:

Vorbind cu alţi credincioşi despre acest canal de televiziune, de obicei auzeam următoarele cuvinte: “Este adevărat că nu tot ceea ce se transmite acolo este bun dar unele materiale sunt de folos”. Apostolul Pavel scria în cartea Filipeni: “Unii, este adevărat, propovăduiesc pe Hristos din pizmă şi din duh de ceartă; dar alţii din bunăvoinţă. Aceştia din urmă lucrează din dragoste, ca unii care ştiu că eu sunt însărcinat cu apărarea Evangheliei; cei dintâi, din duh de ceartă vestesc pe Hristos nu cu gând curat, ci ca să mai adauge un necaz la lanţurile mele. Ce ne pasă? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toată inima, Hristos este propovăduit. Eu mă bucur de lucrul acesta şi mă voi bucura.”

Cred că Dumnezeu se poate folosi de puţinul bine şi în cazul acesta pentru a atinge inima unui om. El s-a folosit şi de o măgăriţă pentru a vorbi. Dar mai ştiu că atunci când vor ajunge înaintea lui Dumnezeu unii vor pretinde că au făcut lucrări mari în Numele lui Isus, că au scos draci şi au făcut vindecări, semne şi minuni dar Domnul le va spune că nu i-a cunoscut niciodată (Matei 7). Şi pentru aceasta nu sfătuiesc pe nimeni să se asocieze sau să participe la lucrări care îi expun la pericolul de a fi infectaţi de virusul tot mai puternic şi mai virulent al lepădării de credinţă.

Spuneam că eram tare speriat de faptul că fiica mea era pe punctul de a pleca în lume şi de a se pierde în lume. Dar acum văd părinţi speriaţi de faptul că îşi pot pierde copiii în biserică (!!!). Şi, din nefericire, lucrul acesta este adevărat, şi de speriat, pentru că mulţi tineri sunt atraşi pe direcţia aceasta a închinării idolatre prin muzica lumii şi prin lucrările care promovează senzaţionalul. Dacă este periculos să-ţi laşi copiii să meargă la conferinţe de rugăciune şi în tabere “creştine” sau chiar la biserică, atunci unde să-i laşi să meargă?

Nu ne rămâne decât să ne smerim înaintea lui Dumnezeu şi să-i cerem har şi îndurare. Şi să ne încredem în El şi să îndrăznim în Numele Lui. Dumnezeu dă har celor smeriţi şi nu îi va lăsa. Pe de altă parte se împlineşte Scriptura scrisă de sfântul apostol Petru: 2 Petru 2:1 “În norod s-au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.”

Iar Domnul Isus spunea: “Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!”

Pentru cei ce vor să afle mai multe şi se descurcă cu limba engleză le recomand un material de pe You Tube care le poate fi de folos:

7 Comments

  1. Apreciez munca pe care o faci. Cred că este de un real folos, mai ales pentru cei care călătoresc fără busolă. Am preluat de la tine articolul lui Dan Bercian, ca unul semnificativ privind manifestările “creștine” aberante. (George)

    • Frate Paul Dan,

      toata slava sa fie a Domnului, personal nu am nici un merit. Tot ce am primit am primit de la El. Desi diavolul incearca cateodata sa ne faca sa credem ca suntem singuri intelepti, Domnul are grija atunci cand stam langa El sa ne aduca aminte ca suntem nimic fara El. Domnul sa va binecuvinteze si pe dumneavoastra!

  2. Absolut terifiant! Cautand in mediul online romanesc, daca exista vreo 2-3 bloguri care dau semnale de alarma si fac analize de acest fel in fata valului de erezii care penetreaza mediul evanghelic romanesc. Este greu de inteles pasivitatea bisericilor in fata unor astfel de fenomene. Tacerea lor va genera in cativa ani migrari masive spre cultele carismatice de acest tip. Practic, oamenii(si nu sunt putini) nemultumiti de atmosfera bisericilor unde sunt membri, vor gasi o alternativa viabila in astfel de biserici. In fond, cred ca, nivelul de traire cu Dumnezeu a bisericilor clasice se vede din faptul ca nu sunt constiente de miscarile din tara si nu fac nici o miscare in directia sesizarii deviatiilor. In NT apostolii erau foarte constienti de astfel de situatii si dadeau semnale de alarma imediat.

    • Romulus, in economia de piata accentul se pune pe consumator. Atat timp cat membrii bisericilor sunt considerati consumatori nu ai sa auzi predicandu-se despre erezii. Totul e sa placa urechilor, nu sa se simta oamenii prost. Avem atatia teologi si totusi asa putini care ating subiecte in legatura cu invataturile false si aberante. Nu e politic corect sa te iei de ceva sau de cineva.

Leave a Reply