Religie si totalitarism – Cazul Reconstructionismului crestin

Articolul de fata a fost preluat partial din numarul 160 al revistei “Sfera Politicii”.

Religie și totalitarism.
Cazul Reconstructionismului creștin
1

NATALIA VLAS
[Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca]

Abstract:
The purpose of this paper is to investigate the totalitarian features of a neo-calvinist form of Christian theology – Dominion theology -, as most radically expressed in the Christian Reconstruction movement, which is the most extreme component of the American Christian Right, which, in its turn, has managed to institutionalize itself in American policy during the last decades. The importance of analyzing this movement and the specific political theology on which it is founded is enhanced by its universal orientation and by its potential to expand in other parts of the world.

Keywords: Totalitarianism, Christian Reconstructionism, Theonomy, Dominion theology, Christian Right, Political Theology

Argument

Subiectul pe care îl voi aborda se referă la valenţele totalitariste ale unei forme neo-calviniste de teologie creştină, teologia dominionului, exprimată cel mai radical în forma mişcării numite Reconstrucţionism creştin, care reprezintă cea mai extremistă componentă a Dreptei Creştine americane şi care, la rândul său, s-a instituţionalizat, în ultimele decenii, în cadrul politicii americane, îndeosebi în conexiune cu Partidul Republican (deşi are simpatizanţi şi printre democraţi). Importanţa analizării acestei mişcări şi a teologiei politice care o animă este sporită, însă, de faptul că orientarea sa este universalistă şi are potenţialul de a se extinde şi în alte părţi ale lumii.

Reconstrucţionismul Creştin – definire şi istoric al mişcării

Pentru început, aş propune o scurtă incursiune în istoria acestei mişcări şi voi începe prin a nota că dezbaterea privind Reconstrucţionismul Creştin datează din anii 1960-1970, când au fost publicate sau au fost recunoscute lucrările publicate de Rousas J. Rushdoony, care au asigurat fundamentul sociologic şi teologic al acestei mişcări. Acesta a fost puternic influenţat de filosoful şi teologul olandez, profesor la Westminster Seminary, Cornelius Van Til (care, deşi nu a fost niciodată afiliat reconstrucţionismului, este, în anumite sensuri, un antemergător al acestui proiect), de la care a preluat ideea că neutralitatea în filosofie, educaţie, politică, istoriografie şi ştiinţă este un mit. Tot de la van Til a preluat Rushdoony şi aversiunea faţă de dogmele umanismului şi ideea că creştinii trebuie să renunţe la teoria legii naturale, dar şi distincţia între „împlinitorii legământului” şi „călcătorii legământului”, care l-au convins de natura ireconciliabilă a Creştinismului cu celelalte religii. Van Til era, de fapt, în cuvintele unui reconstrucţionist, asemenea unui „expert în demolări”: el punea explozibil la baza oricărui edificiu modern pe care îl identifica, iar apoi, prin cărţi şi cursuri predate, le detona, rând pe rând, fără a pune ceva în locul acestora.2 Demersul de reconstrucţie a societăţii, după dărâmarea din temelii a edificiilor seculare „periculoase”, a fost asumat de Rushdoony, care a considerat că este nevoie de mai mult decât de dezavuarea secularismului, şi anume de o reconstruire a societăţii pe baze biblice, durabile. Principiile pentru reconstrucţia societăţii au fost identificate, de către acesta, în legea Vechiului Testament.3

Momentul 1973, când Rushdoony a publicat Institutele Legii Biblice, un fel de Biblie a reconstrucţionistilor, este considerat momentul încheierii primului stadiu de dezvoltare a Reconstrucţionismului Creştin.4 Ideile lui Rushdoony sunt continuate şi dezvoltate astăzi, cu un grad mai mic sau mai mare de fidelitate faţă de sistemul său de gândire, de o serie de autori extrem de prolifici, printre care: Gary North, Greg Bahnsen, Joseph Morecraft, David Chilton, Gary DeMar, Andrew Sandlin şi Kenneth Gentry. Think-tankul major al Reconstrucţionismului este Chalcedon Foundation (desemnată de Newsweekşi ca think tank al Dreptei Creştine5), care a fost fondată de Rushdoony în 1965 şi care, după cum reiese din prezentarea de pe pagina sa web, este dedicată „echipării în vederea avansării Împărăţiei [lui Dumnezeu]” prin „cercetare, publicare şi promovare a reconstrucţiei creştine în toate domeniile vieţii.”6 Ideea de bază promovată de această instituţie este aceea că nu numai individul, familia şi bisericile au datoria de a fi creştine, ci este şi de datoria statului, a şcolii, a artelor şi ştiinţelor, a legii, economiei şi a oricărei alte sfere sociale să se afle sub stăpânirea lui Christos. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie aplicat întregii vieţi, în toate sferele. În acest sens, Chalcedon Foundation promovează ideea Mandatului Cultural, sau a Dominionului (Stăpânirii)7 şi necesitatea organizării societăţilor umane pe baza Legii Biblice, aşa cum este ea cuprinsă în Vechiul Testament, cu consecinţele ce decurg din aceasta. Intenţia reconstrucţioniştilor este, după cum o indică şi numele lor, aceea de a reconstrui societatea pe baza normelor Legii Vechiului Testament.

Continuarea articolului poate fi citita aici.

Leave a Reply