Vasile Sanda si “Crestinul Adevarat”

Am descoperit recent ca unul dintre comentatorii acestui blog face parte dintr-o miscare ciudata si periculoasa numita “A True Church“. Numele dansului este Vasila Sanda si administreaza site-ul “Adevaratul Crestin“. Pe acest site a preluat invataturile celor de la “A True Church” si le-a tradus in limba romana. Iata ce spune Vasile Sanda despre modul in care i-a intalnit pe cei de la “A True Church”:

“Însă, Dumnezeu care este plin de bunătate a făcut ca pe la sfârşitul anului 2008, pe când eu rătăceam și tot mai făceam căutări şi mă documentam despre “sabat” prin cărţi, reviste şi alte surse teologice sau istorice ori pe internet, să dau peste adresa unei biserici din SUA, “A True Church”. Acolo am dat peste învăţături ce au stârnit în mine adevărate provocări, atunci m-am întrebat dacă eu eram pe calea adevărului şi am văzut că învăţăturile mele nu erau din adevăr cum de altfel nici ale celorlalţi, (vorbesc de cei de la care primeam învăţături şi cu care aveam părtăşie) căci eram prins de înşelăciunea diavolului prin falsul creştinism şi am fost cuprins de teama că eram pe o cale greşită.

Şi atunci m-am apucat să verific dacă învăţăturile pe care le-a scris Darwin Fish pe acea pagină a bisericii lor vin din „adevăr” adică din Biblie şi am văzut că toate aveau suport biblic. De asemeni am văzut că esenţa subiectelor pe care le trata el era mult diferită de toate învățăturile pe care eu le auzisem până atunci prin şcoli, prin viu grai sau prin citirea anumitor cărţi. Totuşi, învăţăturile lui erau din Scripturi şi în toate era prezentă supremaţia lui Dumnezeu, erau exact ca acelea pe care le-am primit de la Dumnezeu chiar la început, dar de care cu timpul m-am îndepărtat. Toate învăţăturile lui aveau suport biblic

Mai jos redau in mare o parte dintre acele invataturi despre care vorbeste domnul Vasile Sanda ca ar avea suport biblic:

  • Noi credem ca Biblia nu condamna poligamia (Geneza 16:1-3)
  • Noi credem ca Biblia nu condamna sclavia (1 Timotei 6:1-15)
  • Noi credem ca Biblia nu condamna masturbarea […] si ca acesta poate fi practicata cu evlavie (Tit 1:15)
  • Noi credem ca Dumnezeu este de asemenea Femeie (Geneza1:26)
  • Isus creaza oameni pentru a-i distruge (Proverbe 16:4)
  • Isus provoaca oamenii sa pacatuiasca (2 Samuel 12:11-12; Romani 11:36)
  • Isus predestineaza anumiti oameni pentru iad (Romani 9:11-22)
  • Noi credem ca orasul Ierusalim este Dumnezeu (Psalmi 48:12-14)

Acestea sunt doar cateva dintre bazaconiile propovaduite de catre cei de la “A True Church” si preluate de domnul Sanda in limba romana.

Hermeneutica celor de la “A True Church” functioneaza ceva de genul: 

  • se sau versetele urmatoare:

Exodul15:3 “Domnul este un razboinic viteaz (“om al razboiului” in engleza): numele Lui este Domnul.”

Ps 18:31. “Caci cine este Dumnezeu, afara de Domnul, si cine este o stanca, afara de Dumnezeul nostru?”

  • Scrie in Biblie ca “Dumnezeu este un om al razboiului?” Da, scrie. Scrie in Biblie ca “Domnul este o stanca?” Da, scrie? Prin urmare daca le combinam pe cele doua putem spune ca “Dumnezeu este un om de piatra”.

Tot asa, prin combinarea anumitor versete scoase din context se poate ajunge la tot felul de “invataturi nemaiauzite” care desigur ca au “suport biblic” pentru cei spalati pe creier de Darwin Fish, liderul acestei secte.

Iata si alte afirmatii ale domnului Darwin Fish:

“Contrary to popular opinion . . . God is a man.”

“Does this [the word “form”] indicate that the Father also has a body? Yes it does.”

“It’s a good thing to find a wife, and who’s to say it’s a bad thing to find more than one? God doesn’t say any such thing, and neither should we.”

“God has made a way for even those who are not married (male or female) to at least somewhat satisfy the sexual drive via masturbation. It is oppressive to teach that such an act is against the will of God.”

Cateva afirmatii despre poligamie:

“Deşi Scriptura condamnă în mod clar poliandria (o femeie căsătorită cu mai mulţi bărbaţi în acelaşi timp, Romani 7:2-3), totuşi nu condamnă poligamia (un bărbat căsătorit cu mai multe neveste). Cu toate acestea, astăzi în cultura creştină falsă (2 Timotei 3:1-5; 4:3; 2 Petru 2:1-3) poligamia este de obicei privită ca ceva rău, chiar dacă Cuvântul lui Dumnezeu nu învaţă nicidecum un astfel de lucru (Proverbe 4:27).”

” Unii ar putea argumenta, cum că Hristos are o singură soţie, biserica; prin urmare nu se poate ca cineva să aibă mai mult de o soţie. Problema cu acest raţionament este că Hristos nu are doar o soţie. El are două. Într-adevăr, biserica este înfăţişată ca şi soţia lui (Efeseni 5:25-32; Apocalipsa 19:7-8), dar tot la fel este şi Noul Ierusalim care coboară din cer (Apocalipsa 21:9-27).
Acum, dacă legea ţării unde anumiţi credincioşi trăiesc dictează că poligamia nu este legală ei trebuie să se supună şi să asculte de acea lege, fiindcă este zis: “Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul” (1 Petru 2:13; a se vedea, de asemenea, Romani 13:1-5). În aceste circumstanţe, poligamia, nu ar trebui să fie practicată. Dar, dacă un credincios ar trăi sub un guvern care ar permite poligamia, din punct de vedere biblic nimeni nu ar putea să condamne acel om că ar avea mai multe neveste. Scriptura nu-l condamnă şi nici noi nu ar trebui să-l condamnăm (Matei 7:1-2). Cu toate acestea, chiar dacă nu am putea judeca pe fratele nostru creştin de poligamie ca unul care face păcat, totuşi am putea şi ar trebui să-l judecăm dacă acesta ar vrea să fie diacon sau episcop, fiindcă el nu este calificat pentru a supraveghea biserica.

Adevărat este cuvântul acesta: „Dacă râvneşte cineva să fie episcop, doreşte un lucru bun.” Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat…. Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure neveste … (1 Timotei 3:1-2, 12; a se vedea, de asemenea, Tit 1:6)

Una din calificările pentru a fi episcop (literal “supraveghetor”) şi a unui diacon (literal “servitor”) este ca el să fie bărbatul unei singure neveste. Dacă el ar avea două sau mai multe neveste acest lucru l-ar descalifica, prin urmare acest om nu ar putea fi episcop sau diacon.

La început Domnul a creat într-adevăr, un bărbat şi o femeie şi cei doi au devenit un singur trup (Geneza 2:24; Geneza 1:31, Marcu 10:6-8). Fie că este într-o căsătorie monogamă sau o căsătorie poligamă cei doi devin totuşi un singur trup. Omul devine un singur trup cu fiecare dintre soţiile lui. Ştim acest lucru din Scriptură, prin faptul că chiar dacă un om are sex cu o prostituată, el devine totuşi un singur trup cu ea (1 Corinteni 6:16). Prin urmare, cei doi devin unul, deci se aplică la fiecare uniune într-o căsătorie poligamă.

Proverbe 18:22 spune, “Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.” O altă traducere ar spune: “Cel care găseşte o nevastă găseşte un lucru bun, şi obţine favoare de la Domnul.” Cuvântul spune că este un lucru bun cine găseşte o nevastă şi cine poate spune că este un lucru rău dacă găseşte mai multe? Dumnezeu nu spune aşa ceva, prin urmare nici noi.”

Intr-adevar niste invataturi ce “starnesc adevarate provocari”… totul argumentat “biblic”.

Un alt motiv care ne sugereaza ca avem de-a face cu o secta ciudata este faptul ca adeptii acesteia se considera singurii crestini adevarati de pe Terra. Desi nu neaga ca ar mai putea exista si altii in afara de ei, totusi nu au mai intalnit si nici nu au mai auzit de alti crestini adevarati. Imaginati-va ca acesti oameni au pretentia sa fie luati in serios… cand ei se considera singurii crestini adevarati si restul sunt toti (sau aproape toti) falsi.

In fine, pentru cei care vor sa studieze mai multe despre aceasta secta ciudata, exista un site denumit foarte sugestiv “A True Cult” unde sunt expuse si demontate invataturile false propovaduite de acesti rataciti.

37 Comments

  1. Acuzațiile sunt nefondate și mult exagerate. Dacă cineva vede un om cu o învățătură greșită ar trebui confruntat fiecare lucru cu Scriptura.
    De exemplu, s-a luat un lucru despre care ai spus că nu este in Biblie.
    Eu am spus că Dumnezeu omoară oameni, iar tu ai negat lucrul acesta. Dar, cu toate că tu nu crezi ce spune Biblia, totuși acolo este scris:
    Domnul omoară şi învie, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo. (1 Samuel 2:6)
    Este cât se poate de clar că Domnul omoară oameni. Iar la Apocalipsa 2:23, chiar El însuși spune: “Voi lovi cu moartea pe copiii ei. . .” este deci clar că Domnul face acest lucru, nimeni altcineva.
    De asemeni la Deuteronom 32:39, este zis: Să ştiţi dar că Eu sunt Dumnezeu Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.
    Tu însă, pe Dumnezeu nu-L crezi cu toate că El însuși spune acest lucru.

  2. Iar atunci când am citat Scriptura, ați spus că eu am “un mod de gandire atat de simplist si naiv”. Si ați scris ceva ce părea a fi un argument in apărarea acuzației aduse:
    “Probabil sunteti constient de faptul ca atat Biblia in limba romana cat si cea in limba engleza (cu diferitele lor versiuni de traducere) nu sunt traduceri perfecte. Prin urmare ca sa interpretezi corect anumite pasaje ai nevoie sa sti atat limba ebraica cat si limba greaca, plus sa intelegi cultura si gandirea vremii respective (altfel studiezi ce spun cei care sunt calificati in acest domeniu)…”

    Domnule Paul M, mirarea mea este și mai mare să constat că, deșii in repetate rânduri am amintit despre avertismentele Domnului Isus din Matei 12:36-37, totuși le ignori și continui să scrii cuvinte nefolositoare.
    Trebuie să știi că acest “mod de gandire atat de simplist si naiv” vine din Cuvântul lui Dumnezeu, el nicidecum nu vine de la oameni, căci ei au învățături și porunci omenești (Matei 15:9), și spun: “ca sa interpretezi corect anumite pasaje ai nevoie sa sti atat limba ebraica cat si limba greaca, plus sa intelegi cultura si gandirea vremii respective…”.
    Dacă, astfel ar sta lucrurile, află domnule Paul M, că in aceste zile nimeni nu ar putea să știe exact care erau “cultura si gandirea vremii respective”, pentru că “nimeni” din zilele noastre nu a trăit in “vremurile respective” ca acum in aceste vremuri să ne spună nouă cum era “cultura si gandirea vremii respective”.
    Vedeți bine, domnule Paul M, că spuneți cuvinte nefolositoare și că vă rătăciți, iar prin faptul că astfel de lucruri propovăduiți, duceți pe mulți in rătăcire, departe de ceea ce învață Scripturile. Si, știți foarte bine că nu sunt puțini cei ce citesc pe acest blog.
    Tot astfel spuneți și despre învățăturile Domnului Isus? Că are un “mod de gandire simplist si naiv”, pentru că tot un mod literal a învățat și El la Ioan 10.
    Atunci când Hristos se confrunta cu evreii, aceştia spuneau: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu” în Ioan 10:33, răspunsul lui Isus este destul de profund.
    Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: Sunteţi dumnezei?” Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia, cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, şi Scriptura nu poate fi desființată, cum ziceţi voi că hulesc Eu pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!” (Ioan 10:34-36)
    Care este punctul lui Isus când El le spune “şi Scriptura nu poate fi desființată”? Ce vrea El deci, să sublinieze? Aici, El subliniază că Scriptura înseamnă exact ceea ce spune. Cu alte cuvinte, atunci când Scriptura “i-a numit dumnezei” înseamnă într-adevăr ceea ce spune: “Sunteţi dumnezei”, deci aşa cum este scris. Aceasta este o abordare foarte literală a Scripturii. Puteţi vedea ceea ce Isus vroia să spună în ceea ce priveşte “Scriptura, că nu poate fi desființată” prin acest argument al Său. El susţine: “Nu este scris în legea voastră: „Eu am zis: Sunteţi dumnezei?”
    Astfel, Isus combătea acuzaţiile lor de hulă, sau blasfemie, deoarece, El pretinde a fi Dumnezeu.
    Deci, punctul lui Isus, ca răspuns la acuzaţiile evreilor, în principiu este: “în legea voastră este scris că oamenii sunt numiţi dumnezei”, aşa cum El a continuat, “Dacă ia numit dumnezei, pe acei cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu …. ”
    Astfel, Isus începe să dezumfle oarecum argumentul lor de blasfemie, subliniind faptul că Scriptura numeşte dumnezeii pe oameni, deci, El subliniază şi întăreşte ce este scris. Si, atunci când este zis că oamenii sunt dumnezei, înseamnă că ei sunt dumnezei.
    “Scriptura nu poate fi desfiinţată.” Aceasta este singura abordare onestă a Scripturii, care nu desfiinţează (Ioan 10:35) sau strică textul.
    “Scriptura Lui Hristos nu poate fi desfiinţată”, în special în contextul în care El o spune, aici se dezvăluie opinia lui Hristos despre Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta este, imperios literal, căci de fapt este singura perspectivă care mântuieşte, ea nu este “un mod de gandire simplist si naiv”, cum spun oamenii.

    Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie şi să nu pieriţi pe calea voastră, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toţi câţi se încred în El! (Psalmii 2:12)

    • Multumesc pentru faptul ca ati mutat aici comentariul.

      Referitor la cele spuse in comentariu despre faptul ca “Scriptura numeste dumnezei pe oameni” va raspund prin ceea ce scrie pastorul Stancu Dragomir in vol. VI din “Studii asupra Evangheliilor”:

      “Domnul Isus, respingând acuzaţia de blasfemie, a adus vrăjmaşilor Lui două argumente:
      a) Primul argument erau versetele 6 şi 7 din Psalmul 82. Evanghelistul Ioan L-a redat pe Mântuitorul spunând: “Isus le-a răspuns: «Nu este scris în Legea voastră: (35 ). Dacă Legea a numit ‘dumnezei’ pe aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu şi Scriptura nu poate fi desfiinţată, – (36) cum ziceţi voi că spun blasfemii?»” (v.34-36). În Psalmul 82:6-7 scrie: “Eu (Domnul) am zis: “Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt” (7). Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.” Acest argument pur evreiesc este greu pentru noi, dar pentru cărturari şi farisei era un argument foarte puternic ca să-i convingă, fiindcă lor le era familiar, îl înţelegeau şi chiar le plăcea mult să discute despre asemenea lucruri 16.
      Psalmul 82 Îl prezintă pe Dumnezeu într-un consiliu divin aI judecătorilor, cum îi avertizează pe aceştia împotriva judecăţilor nedrepte şi cum chiar a pronunţat o sentinţă de condamnare asupra unora dintre aceştia 17. Psalmistul Asaf ne arată în acest psalm că Dumnezeu a numit aceşti judecători “dumnezei”. În limba ebraică, în care s-a scris Vechiul Testament scrie ‘ēlōhîm (elohim), care înseamnă “dumnezei”. Şi în Septuaginta, versiunea grecească a Vechiului Testament, care a fost tradusă în secolul al III-lea înainte de Cristos, theoi care, de asemenea înseamnă “dumnezei”. Cărturarii care au trăit înainte de Cristos au pus întrebarea, dacă aceşti “dumnezei” erau fiinţe divine sau umane? Unii dintre ei opinau că erau fiinţe divine, iar alţii susţineau că erau fiinţe umane. Într-un mare document, găsit în Peştera 11 din Qumran, cuvântul ‘ēlōhîm’ de la începutul versetului întâi, se referea la Melchisedec, ca la o căpetenie divină asupra judecătorilor divini, care cerea acestora să exercite judecăţi drepte asupra oamenilor; iar în caz contrar, îi pedepsea cu moartea ca pe nişte pământeni 18. Dar, cei mai mulţi interpreţi creştini, susţin cu tărie că judecătorii din acest psalm nu erau alţii decât judecătorii umani ai lui Israel, pentru că Dumnezeu vorbea prin ei şi ei reprezentau Legea şi Justiţia divină. Aceştia erau numiţi “dumnezei” nu pentru că erau de natură divină, ci fiindcă Îl reprezentau pe Dumnezeu când judecau poporul. Evreiescul elohim înseamnă etimologic “persoane dotate cu mare putere”, “persoane cu vază”, aşa cum erau judecătorii lui Israel. Aceştia aduc ca argument mai multe versete din Vechiul Testament în care cuvântul elohim are însemnătatea de “judecător uman” şi nu “divin”. Un exemplu de felul acesta este capitolul 21 din cartea Exod în care ni se vorbeşte despre robii pe care stăpânii lor trebuiau să-i elibereze în al şaptelea an. Moise a scris în această carte: “Atunci stăpânul lui să-l ducă înaintea lui Dumnezeu (elohim = judecătorului)…, să-i găurească urechea cu o sulă şi robul să râmână pentru totdeauna în slujba lui (dar nu ca un rob, ci ca un om liber)” (Exod 21:6). Şi un alt exemplu este tot în Exod 22:9 unde scrie: “În orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie; o haină, sau un lucru pierdut… pricina amândurora să meargă până la Dumnezeu (elohim = judecător); acela pe care-l va osândi Dumnezeu (elohim = judecătorul), trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său” 19.
      Dar există şi un alt înţeles, că Dumnezeu i-a predestinat pe judecători ca “dumnezei” şi că El i-a văzut anticipat “dumnezei”. Credem că Domnul Isus când i-a numit pe judecătorii umani “dumnezei” a vorbit cărturarilor şi fariseilor mai mult pe fondul acestui adevăr.
      Am văzut că nu numai teologii creştini au interpretat pe judecătorii din Psalmul 82 că erau judecători umani, dar şi majoritatea cărturarilor. Pe judecătorii umani i-a avut în vedere Domnul Isus în Psalmul 82, când a zis cărturarilor şi fariseilor că Dumnezeu îi numea “dumnezei”. Şi acum, Domnul Isus spunea cărturarilor şi fariseilor că dacă Dumnezeu numea “dumnezei’ şi “fii de dumnezei” pe nişte judecători umani şi încă pe nişte judecători umani nedrepţi, atunci “cum ziceţi voi că hulesc pe Tatăl, Eu care sunt Fiul lui Dumnezeu şi chiar Dumnezeu adevărat?” (v.36) 20. Apoi, Domnul Isus a accentuat şi asupra faptului că lucrul acesta este scris în Sfintele Scripturi care, aşa cum credea cărturarii şi fariseii că sunt inspirate de Dumnezeu, infailibile şi indestructibile; şi că ei n-au protestat niciodată împotriva acestor cuvinte scrise în Legea lor sacră: “sunteţi dumnezei”. Evanghelistul Ioan L-a citat pe Mântuitorul spunând acuzatorilor Lui: “Nu este scris în Legea voastră: «Eu am zis: ‘Sunteţi dumnezei’ … şi Scriptura nu poate fi. desfiinţată»” 21.
      În concluzie, Domnul Isus a zis acuzatorilor Lui: Dacă Legea a numit pe judecători “dumnezei”, pentru că prin unii din ei a venit Cuvântul lui Dumnezeu şi Justiţia divină, atunci cu atât mai mut, El este Dumnezeu, fiindcă în Persoana Lui este întrupat Cuvântul lui Dumnezeu şi ne este făurită mântuirea. Dacă judecătorii, care erau născuţi ca toţi ceialalţi oameni, erau numiţi “dumnezei”, atunci cu atât mai mult, El este Dumnezeu pentru că a venit din cer. Şi dacă judecătorii erau “dumnezei”, fiindcă numai aşa se numeau în sensul larg al cuvântului, atunci cu atât mai mult, El era Dumnezeu pentru că era singurul născut din Tatăl şi era în mod real de aceeaşi natură, esenţă şi substanţă cu Tatăl (Ioan 1:14,18; 3:16) 22. Astfel, evreii nu aveau voie să-L acuze pe Mântuitorul de blasfemie, de vreme ce El era în realitate Dumnezeu. Samuel Green a scris în cartea sa intitulată Mărturia Scripturii cu privire la divinitatea lui Cristos (Scripture Testimony to the Deity of Christ), următoarele cuvinte în legătura cu acest text: “Evreii L-au acuzat pe Mântuitorul că S-a făcut Dumnezeu, dar El n-a tăgăduit acest lucru, decât a negat că L-a hulit pe Dumnezeu” 23. Iar W. Barclay şi E .D . Freed au zis că Domnul Isus a obiectat împotriva vrăjmaşilor Lui de ce I-au adus această acuzaţie atât de gravă fără să fi cercetat acest psalm şi fără să fi cunoscut că El era în realitate Dumnezeu? 24.”

      Dupa cum vedeti lucrurile nu sunt chiar atat de simple cum credeti si nu toate lucrurile trebuie interpretate literal deoarece ajungem sa spunem bazaconii.

  3. Domnule Paul M, nu mă surprinde deloc răspunsul dat, și nici pledoaria cu “învățăturile oamenilor” pe care ați copiat-o, ci mă surprinde faptul că este atâta ușurință in a crede ce spune un om.

    Cum se poate dle Paul M să aplecați urechea la ce spune un om (buza nelegiuită, Proverbe 17:4) și să ignorați Cuvântul lui Dumnezeu? Chiar nu pricepeți că acest om încearcă să desființeze Scriptura, iar Scriptura in niciun caz nu poate fi desfiinţată?
    Aici, chiar Dumnezeu vorbește: „Nu este scris în Legea voastră: ‘Eu am zis: «Sunteţi dumnezei»’?
    Dacă Legea a numit dumnezei pe aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, şi Scriptura nu poate fi desfiinţată, (Ioan 10:33-35)
    Domnul sune aici că “dumnezei” sunt numiți de Lege, cei cărora “le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu”, punct. Deci, Cuvântul “le-a vorbit” și așa este, dumnezei (Isaia 31:3; 44:6-8).
    Iată ce mai spune Cuvântul: Căci el zice, şi se face; porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă. (Psalmii 33:9)

    Acest “om” pe care l-ati numit aici, “pastorul Stancu Dragomi” spune:
    “… Cărturarii care au trăit înainte de Cristos au pus întrebarea, dacă aceşti “dumnezei” erau fiinţe divine sau umane? Unii dintre ei opinau că erau fiinţe divine, iar alţii susţineau că erau fiinţe umane. Într-un mare document, găsit în Peştera 11 din Qumran, cuvântul ‘ēlōhîm’ de la începutul versetului întâi, se referea la Melchisedec, ca la o căpetenie divină asupra judecătorilor divini, care cerea acestora să exercite judecăţi drepte asupra oamenilor; iar în caz contrar, îi pedepsea cu moartea ca pe nişte pământeni 18. Dar, cei mai mulţi interpreţi creştini, susţin cu tărie că judecătorii din acest psalm nu erau alţii decât judecătorii umani ai lui Israel, pentru că Dumnezeu vorbea prin ei şi ei reprezentau Legea şi Justiţia divină. Aceştia erau numiţi “dumnezei” nu pentru că erau de natură divină, ci fiindcă Îl reprezentau pe Dumnezeu când judecau poporul…”

    Si, rezumă astfel: În concluzie, Domnul Isus a zis acuzatorilor Lui: Dacă Legea a numit pe judecători “dumnezei”, pentru că prin unii din ei a venit Cuvântul lui Dumnezeu şi Justiţia divină, …

    Aceasta este o “minciună” sfruntată și dorință clară de desființare a Scripturii.

  4. Domnule Vasile Sanda, ce fel de exegeza folositi, cand interpretati Scripturile? Folositi doar bunul simt? Va intreb, pentru ca a lua cate un pasaj din Scriptura si a “bate in cuie” niste exemple, a le axiomatiza. Cum interpretam Scripturile? Cum ne vine? Citim pur si simplu un pasaj si il luam ca axioma? Pai daca e sa luam totul la nivel literal si sa punem lentila interpretarii mot-a-mot, Apocalipsa este o bazaconie. Deci in final cum diferentiem speciile literare? Care sunt regulile logice de interpretare a diferitelor carti, specii literare, etc? Cum armonizam o idee cu contextul direct, contextul larg al cartii si contextul intregii Scripturi? Exista asa ceva sau totul interpretam ca pe o literatura stiitifica care ne prezinta faptele mot-a-mot?

    * “bate in cuie” niste idei din cateva exemple izolate si sa le axiomatizam, ne poate duce la un haos. Domnul devine astfel pastor, asta inseamna ca pe Domnul trebuie sa il caut printre pastorii de oi? Sau Domnul este stanca, asta implica faptul ca Domnul este o stanca de pe muntii pe care i-am vizitat azi vara?

    • Domnule Romulus, in Biblie este spus clar: Scriptura nu poate fi desființată (Ioan 10:35)
      Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu. (Fapte 20:27)
      Să n-adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aşa cum vi le dau eu. (Deuteronom 4:2; dar şi 12:32; Proverbe 30:5-6; Apocalipsa 22:18-19)
      La întrebarea “Care este abordarea voastră de hermeneutică a Scripturii?” Aceasta este: “metoda sau principiul metodologic” în interpretarea Bibliei.
      Este aceeaşi abordare ca a lui Hristos, a lui Pavel, şi a lui Moise “. Este o abordare literală (“Scriptura nu poate fi desființată”), cu tot planul lui Dumnezeu luat în considerare (adică, totul din Biblie), aceasta fiind o abordare limitată, fără a adăuga, sau a scoate ceva din textul Scripturii.

      O problemă principală este că oamenii au o prea bună părere despre ei înşişi, şi despre propriile gândiri, astfel că ei nu se supun Cuvântului, aşa cum este spus la Proverbe 3:5 care spune: Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
      Există multe lucruri în Cuvânt care par contradictorii pentru mintea umană, dar acest lucru trebuie înțeles, că nu mintea umană este standardul.
      Cuvântul, este standardul, indiferent de ceea ce se spune (Evrei 4:12-13). Un pasaj nu poate diminua un altul. Ele toate rămân adevărate. Cineva ar putea argumenta spunând: “Dar asta nu are sens”. Însă nu trebuie să aibe sens (Proverbe 3:5-6). Ele trebuiesc să fie Biblice. “…nepătrunse Sunt judecăţile Lui” (Romani 11:33). Poate credeţi că, pot exista unele lucruri ce puteau fi înţelese în trecut şi acum nu ar face sens? Priceperea Lui este fără margini. (Psalmi 147:5) A noastră este limitată şi-i foarte deosebită de a Lui.
      Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. “Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre. (Isaia 55:8-9)
      Deoarece gândurile şi căile Lui sunt mult mai sus de propriile noastre gânduri, ar fi o nebunie să pretindem că trebuie să aibă sens în mintea noastră pricăjită. De fapt, ceva mai departe în Isaia, Domnul chiar condamnă acestă cale:
      … care umblă pe o cale rea, în voia gândurilor lui! (Isaia 65:2)
      Unii pot argumenta, zicând: “logica este o regulă de interpretare”. Problema cu acest lucru ar fi, a cui logică? a … înţelepciunii oamenilor, (1 Corinteni 2:4), înţelepciunea lumi, care este logica omului, este o nebunie înaintea lui Dumnezeu (1 Corinteni 3:19-20). Dumnezeu într-adevăr spune: “Veniţi să ne judecăm …” (Isaia 1:18), dar, a cui raţiune sau judecată vom urma? Tocmai acest pasaj “să ne judecăm” continuă:
      „Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna. De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării; dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci gura Domnului a vorbit.” (Isaia 1:18 )
      În acest raţionament, Dumnezeu cheamă pe oameni la pocăinţă şi să se supună cuvântului Său. Aceasta este singura logică adevărată în existenţă, pentru că Dumnezeu, care singur este înţelept (Romani 16:27, 1 Timotei 1:17; Iuda 25), este singura sursă de adevăr, înţelegere, înţelepciune, şi cunoştinţă. Nu există nici un bine, nici o înţelegere, nici o logică adevărată bună în afară de El. Dacă logica contrazice adevărul Său, sau dacă s-ar îndepărta de adevărul Său, aceasta este împotriva Cuvântului; Logos (λογος Ioan 1:1); şi nu trebuie urmată, ci trebuie să fie respinsă.
      Unele persoane pot face apel la “bunul simţ”. Dar, acesta de asemenea, este un standard nebiblic (Matei 7:1-2). Pentru că ceea ce este comun este non-sens (Ecleziastul 9:3; 1 Corinteni 1:20), şi ceea ce este sens nu este comun (Matei 7:13-14).
      Deci, standardul este Cuvântul Însuşi (Scriptura), precum şi modul în care un pasaj biblic trebuie să fie înţeles, şi este chiar din Biblie în sine, nu trebuiesc completări/adăugări şi nici scăderi. Fie că trebuie să fie înţeleasă ca o parabolă sau simbolic, textul în sine dictează interpretarea, deoarece nu există nici o altă autoritate decât a lui Dumnezeu din Cuvântul Său. Dacă Scriptura în sine, nu dictează nici o pildă, parabolă, ghicitoare, mod comparativ/sarcasm, simbol, sens spiritual, asemănare, într-alt înţeles, zicală (1 Samuel 10:12; Luca 4:23 şi 2 Petru 2:22) sau în înţeles duhovnicesc (ca în Apocalipsa 11:8, 13/17, etc), atunci ar trebui să fie înţeleasă exact aşa cum este prezentată, şi luată ca atare. De fapt, aceasta este o abordare literală. Textul are toată autoritatea de interpretare. Aceasta este singura abordare onestă a Scripturii.
      Orice altceva, vine din mintea omului, iar omul este căzut, având inima “înşelătoare şi deznădăjduit de rea” (Ieremia 17:9).

  5. Acest om pe care l-ați dat exemplu, pastorul Stancu Dragomir in vol. VI din “Studii asupra Evangheliilor”, spune că ” În Psalmul 82:6-7 scrie: “Eu (Domnul) am zis: “Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt” (7). .. Acest argument pur evreiesc este greu pentru noi, …”
    O fi greu pentru el, și pentru toți cei ce ascult la astfel de învățături false. El spune (ca și cei mai mulţi interpreţi creştini) că de fapt acolo nu se face referință la “dumnezei”, ci la “judecători”.

    Am luat câteva exemple: Exodul 2:14 Şi omul acela a răspuns: „Cine te-a pus pe tine mai-mare şi judecător peste noi? În evreiește este: vai·yo·mer mi sa·me·cha sar ve·sho·fet a·lei·nu, o.
    וַ֠יֹּאמֶר מִ֣י שָֽׂמְךָ֞ שַׂ֤ר וְשֹׁפֵט֙ עָלֵ֔ינוּ
    Cuvântul “judecător” este “ve·sho·fet” (וְשֹׁפֵט֙)
    Un alt ex, Deuteronomul 19:17 cei doi oameni cu pricina să se înfăţişeze înaintea Domnului, înaintea preoţilor şi judecătorilor care vor fi atunci în slujbă.
    În evreiește este: she·nei-ha·’a·na·shim a·sher-ha·riv ve·’a·me·du lif·nei Yah·weh lif·nei hak·ko·ha·nim ve·ha·sho·fe·tim, a·sher la·hem bai·ya·mim. (שְׁנֵֽי־הָאֲנָשִׁ֛יםאֲשֶׁר־הָרִ֖יב וְעָמְד֧וּלִפְנֵ֣יְהוָ֑הלִפְנֵ֤יהַכֹּֽהֲנִים֙וְהַשֹּׁ֣פְטִ֔יםאֲשֶׁ֥רלָהֶ֥םבַּיָּמִ֥ים)
    Iar, versetul următor: Deuteronomul 19:18 Judecătorii să facă cercetări amănunţite.
    În evreiește este: ha·sho·fe·tim ve·da·re·shu hei·tev; ve·hin·neh ed-she·ker ha·’ed, a·nah a·nah she·ker. (הַשֹּׁפְטִ֖יםוְדָרְשׁ֥וּהֵיטֵ֑בוְהִנֵּ֤העֵֽד־שֶׁ֙קֶר֙הָעֵ֔דעָנָ֥הבְאָחִֽיו׃שֶׁ֖קֶר)

    Am luat aceste 3 exemple și oricine cunoaște (citește) ebraica va înțelege clar ca “judecător” este “șofet” sau la plural “judecători” avem in ebraica “sho·fe·tim” sau “șofetim” deci, שֹּׁפְטִ֖ים.

    Iar la Psalmii 82:6, cuvântul “dumnezei” este “’ĕ-lō-hîm”, sau “elohim” (אֱלֹהִ֣ים), depinde de felul cum este pronunțat și de cine îl pronunță, dar este același cuvânt.
    Toate acestea sunt pentru a spune, dle Paul M, că ceea ce susține dl pastor Stancu Dragomir, este o minciună.

    Si acesta mai spune că ” Evreiescul elohim înseamnă etimologic “persoane dotate cu mare putere”, “persoane cu vază”, aşa cum erau judecătorii lui Israel.”
    Aceasta este o altă minciună. Fiindcă, evreiescul “elohim”, înseamnă “Dumnezei”, sau “dumnezei”.

  6. Paul M.,

    Nu am mai trecut de mult pe blogul tău!

    Vasile Sanda este un diversionist sau poate nu; nici nu știu dacă să plâng sau să râd! Este la modă răstălmăcirea Evangheliei lui Hristos și a Scripturii! Sunt oameni instruiți să facă asta, sau oameni care o fac pentru că sunt îndrăciți!

    • Nu, eu nu sunt “diversionist” și nici “îndrăcit”, și nici nebun nu sunt, „dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate şi chibzuite. (Fapte 26:25)

      Chiar și Domnul Isus, când vorbea iudeilor, a fost acuzat “că are drac”, iar aceasta pentru că nu înțelegeau cuvintele Lui, cum nici voi nu pricepeți ce spun eu.

      Iudeii I-au răspuns: „Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac?” „N-am drac”, le-a răspuns Isus; „ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi. (Ioan 8:48-49)

      • Domnule Sanda, nu vi se pare ciudat ca nimeni nu pare sa va inteleaga? Nu vi se pare ciudat ca la anii dumneavoastra pretindeti ca nu ati mai intalnit crestini adevarati (cu exceptia celor de la “A True Church”)?

        Orice invatator fals poate sa rastalmaceasca Scriptura apoi sa se compare cu Domnul Isus (!!!) si sa spuna ca nu este inteles precum nici Domnul Isus nu a fost inteles…

        Chiar nu realizati impostura in care va aflati?

    • Ba da, asa ati spus aici:

      Si, atunci când este zis că oamenii sunt dumnezei, înseamnă că ei sunt dumnezei. “Scriptura nu poate fi desfiinţată.” Aceasta este singura abordare onestă a Scripturii, care nu desfiinţează (Ioan 10:35) sau strică textul.

      Eventual ne puteti explica ce inseamna in opinia dumneavoastra “ei sunt dumnezei”.

      • Dle Paul M, ești de plâns. De fiecare dată cauți să răstălmăcești ceea ce scriu eu. Dar, cât de ușor ai crezut ceea ce a spus acel pastor (mincinos) pe care l-ai citat, iar pe el l-ai crezut pe cuvânt și nu i-ai pus așa de multe întrebări, cum faci cu mine. Oare, chiar să fii atât de lesne crezător (Proverbe 14:15)?

        Acolo am vorbit de ceea ce a spus “Cuvântul lui Dumnezeu”, nu m-am depărtat in nici-un fel de ceea ce spune Domnul. Am pornit de la Ioan 10:34-36,
        Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: Sunteţi dumnezei?” Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia, cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, şi Scriptura nu poate fi desființată, cum ziceţi voi că hulesc Eu pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!”

        Şi, am și explicat că: “dumnezei” sunt numiți de Lege, cei cărora “le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu”, punct. Deci, Cuvântul “le-a vorbit” și așa este, ei sunt dumnezei (Isaia 31:3; 44:6-8).
        Dar, nu am spus că toți oamenii, este clar?
        Tu ai interpretat aceasta, deșii ar fi trebuit să fi citat și ceea ce am scris ca explicație, nu numai ceea ce ai vrut tu, ca să poți aduce învinuiri.
        De aceea dle Paul M, am mai spus:
        Si, atunci când este zis că oamenii sunt dumnezei, înseamnă că ei sunt dumnezei. “Scriptura nu poate fi desfiinţată.” Aceasta este singura abordare onestă a Scripturii, care nu desfiinţează (Ioan 10:35) sau strică textul.

      • Domnule Sanda, fratele pastor Stancu Dragomir este un teolog respectabil pe care il cunosc de mic copil si caruia i-am pus multe intrebari, asa ca nu mai faceti presupozitii despre lucruri pe care nu le cunoasteti.

        Eu nu incerc sa rastalmacesc ceea ce spuneti doar incerc sa-mi clarific modul in care ganditi si interpretati Scriptura. La fel cum pretindeti ca altii sa fie atenti la detalii va rog sa fiti si dumneavoastra.

        Prin urmare in afirmatia pe care ati facut-o trebuia sa o scrieti in modul urmator ca sa fie clar de la inceput:

        “Si, atunci când este zis că oamenii carora le-a vorbit Cuvantul lui Dumnzeu sunt dumnezei, înseamnă că ei sunt dumnezei.”

        Dumneavoastra insa ati scris: “atunci când este zis că oamenii sunt dumnezei, înseamnă că ei sunt dumnezei” si punct.

        In fine discutam… discutii…

        Acum ca m-am lamurit cat de cat cu privire la cele de mai sus, va rog sa-mi explicati si urmatoarea afirmatie din marturisirea de credinta a “crestinilor adevarati”:

        – Noi credem ca Biblia nu condamna poligamia (Geneza 16:1-3)
        “It’s a good thing to find a wife, and who’s to say it’s a bad thing to find more than one? God doesn’t say any such thing, and neither should we.” (Darwin Fish)

      • Lasati, am gasit singur:

        “Deşi Scriptura condamnă în mod clar poliandria (o femeie căsătorită cu mai mulţi bărbaţi în acelaşi timp, Romani 7:2-3), totuşi nu condamnă poligamia (un bărbat căsătorit cu mai multe neveste). Cu toate acestea, astăzi în cultura creştină falsă (2 Timotei 3:1-5; 4:3; 2 Petru 2:1-3) poligamia este de obicei privită ca ceva rău, chiar dacă Cuvântul lui Dumnezeu nu învaţă nicidecum un astfel de lucru (Proverbe 4:27).”

        sau:

        ” Unii ar putea argumenta, cum că Hristos are o singură soţie, biserica; prin urmare nu se poate ca cineva să aibă mai mult de o soţie. Problema cu acest raţionament este că Hristos nu are doar o soţie. El are două. Într-adevăr, biserica este înfăţişată ca şi soţia lui (Efeseni 5:25-32; Apocalipsa 19:7-8), dar tot la fel este şi Noul Ierusalim care coboară din cer (Apocalipsa 21:9-27).
        Acum, dacă legea ţării unde anumiţi credincioşi trăiesc dictează că poligamia nu este legală ei trebuie să se supună şi să asculte de acea lege, fiindcă este zis: “Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul” (1 Petru 2:13; a se vedea, de asemenea, Romani 13:1-5). În aceste circumstanţe, poligamia, nu ar trebui să fie practicată. Dar, dacă un credincios ar trăi sub un guvern care ar permite poligamia, din punct de vedere biblic nimeni nu ar putea să condamne acel om că ar avea mai multe neveste. Scriptura nu-l condamnă şi nici noi nu ar trebui să-l condamnăm (Matei 7:1-2). Cu toate acestea, chiar dacă nu am putea judeca pe fratele nostru creştin de poligamie ca unul care face păcat, totuşi am putea şi ar trebui să-l judecăm dacă acesta ar vrea să fie diacon sau episcop, fiindcă el nu este calificat pentru a supraveghea biserica.
        Adevărat este cuvântul acesta: „Dacă râvneşte cineva să fie episcop, doreşte un lucru bun.” Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat…. Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure neveste … (1 Timotei 3:1-2, 12; a se vedea, de asemenea, Tit 1:6)
        Una din calificările pentru a fi episcop (literal “supraveghetor”) şi a unui diacon (literal “servitor”) este ca el să fie bărbatul unei singure neveste. Dacă el ar avea două sau mai multe neveste acest lucru l-ar descalifica, prin urmare acest om nu ar putea fi episcop sau diacon.
        La început Domnul a creat într-adevăr, un bărbat şi o femeie şi cei doi au devenit un singur trup (Geneza 2:24; Geneza 1:31, Marcu 10:6-8). Fie că este într-o căsătorie monogamă sau o căsătorie poligamă cei doi devin totuşi un singur trup. Omul devine un singur trup cu fiecare dintre soţiile lui. Ştim acest lucru din Scriptură, prin faptul că chiar dacă un om are sex cu o prostituată, el devine totuşi un singur trup cu ea (1 Corinteni 6:16). Prin urmare, cei doi devin unul, deci se aplică la fiecare uniune într-o căsătorie poligamă.
        Proverbe 18:22 spune, “Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.” O altă traducere ar spune: “Cel care găseşte o nevastă găseşte un lucru bun, şi obţine favoare de la Domnul.” Cuvântul spune că este un lucru bun cine găseşte o nevastă şi cine poate spune că este un lucru rău dacă găseşte mai multe? Dumnezeu nu spune aşa ceva, prin urmare nici noi.”

        Deci noaptea mintii!!! Si totul argumentat “teologic” cu multe versete din Biblie!

      • Paul M, tu spui: “Eu nu incerc sa rastalmacesc ceea ce spuneti . . .”
        R. Nu este adevarat ceea ce spui. De la început ai răstălmăcit (strâmbat) tot ceea ce am scris eu, și chiar dacă nu am mai răspuns asta nu a însemnat că era așa cum ai pretins, ci in ascultare de Cuvânt, nu am mai continuat căci mie nu-mi place “cearta de vorbe” (1 Corinteni 11:16).

        Si spui: “…incerc sa-mi clarific modul in care ganditi si interpretati Scriptura.”
        R. Am mai spus care este modul meu de “interpretare”, adică . . . nu am așa ceva. Scriptura se interpretează pe Sine. Nu poate niciun om (cu minte omenească) să interpreteze ceea ce este “duhovnicesc” (1 Corinteni 2:14). Deci, cuvântul nu trebuie luat singur (izolat, aparte) ci prin cuvânt, deoarece cuvântul nu a venit de la om (adică prin voia lui), ci a venit prin Duhul Sfânt, de la Dumnezeu.

        Fiindcă, mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.
        Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.
        Așa că dacă am spus-o, de ce trebuie să mai repet?
        Ba, și mai mult, am citit remarca pe care ai făcut-o despre cum ar fi trebuit să scriu și se înțelege, că de acum, înainte de a scrie ceva, ar trebui să vin cu întrebarea: “Cum trebuie scris aceasta?” . . .

  7. Paul,

    da, mi-s cu munca! Sper să fie așa câțiva ani buni, după care să revin în țară și să pun pe picioare o mică fermă, la sat! Dar planurile omului… Așadar, fără Mila lui Dumnezeu nu sunt nimic, planurile omului!

    Paul, nu ți se pare deja că, pierzi vreme prețioasă într-un dialog al spurcăciunii?

    Gospodi Pomilui!

      • Am remarcat, deșii nu mă surprinde (Proverbe 21:2), că mai toți cei ce scriu la acest articol și par că sunt prieteni sau binecunoscuți ai lui Paul M, niciunul nu-l ajută și nici nu-l îndeamnă să creadă Scriptura, ci dimpotrivă.
        Dar, un adevărat “prieten”, care iubeşte oricând, (Prov. 17:17) spune aproapelui sau adevărul (Efeseni 4:25). Astfel că, unul după altul i-ar fi scris, că trebuie ascultat mai mult de Scriptură (Dumnezeu), decât de oameni și de interpretările lor. Si ar fi intervenit atunci când eu am spus ceea ce spune Cuvântul, că Dumnezeu omoară oamenii, iar el (Paul M) a scris ca trebuie “interpretat” ceea ce scrie acolo și prin aceasta el a arătat necredința lui in Cuvântul lui Dumnezeu.
        Ei ar fi trebuit să-i spună că Cel ce a spus: Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:16)
        A spus și: Domnul omoară şi învie, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo. (1 Samuel 2:6)
        Si, Cel ce a spus: Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste. (1 Ioan 4:8)
        A spus și: Să ştiţi dar că Eu sunt Dumnezeu Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea. (Deut 32:39)

        Căci, Domnul, Dumnezeul cerului (Geneza 24:7), da, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov (Exodul 3:16) este singurul Dumnezeu adevărat, și El însuși a spus că omoară și da viată, nimeni nu este ca El.
        Chiar niciunul nu se întreabă: “Cum de putem să credem că Dumnezeu este dragoste și că ne iubește, iar aceasta fără alte interpretări, și nu putem crede (ce spune El), că omoară”?
        Ba, unii se ajută intre ei spre distrugere și spun că nu se poate fără interpretarea corectă (a lor). Astfel că, decât numai dacă asculți de interpretările oamenilor care spun: “ca sa interpretezi corect anumite pasaje ai nevoie sa sti atat limba ebraica cat si limba greaca, plus sa intelegi cultura si gandirea vremii respective”.
        Adevărat este cuvântul de la 2 Timotei 3:1-5,
        Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.

        Iată că trăim aceste vremuri, iar eu, pentru că v-am spus adevărul mă tratați ca pe vrăjmaşul vostru (Galateni 4:16), când de fapt ar trebuii ca împreună să învățăm frica de Dumnezeu, pentru că:

        Frica Domnului este începutul înţelepciunii; toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă şi slava Lui ţine în veci. (Psalmii 111:10; citiți și Proverbe 1:7; 9:10, Eclesiastul 12:13, etc.)

  8. Inca o aberatie a acestor “crestini adevarati”:
    Noi credem ca Biblia nu condamna masturbarea […] si ca acesta poate fi practicata cu evlavie (Tit 1:15)

    Pai nu spune clar Biblia ca: (1 Corinteni 6:9) “Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici MALAHII, nici sodomiţii… ” ?

    Ori, potrivit DEX,
    MALAHÍE s. v. masturbare, masturbație, onanie, onanism.
    https://dexonline.ro/definitie/malahie

    Chiar nu este loc de interpretare.

    Auzi ca “poate fi practicata cu evlavie” :))))

  9. Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, (Proverbele 21:2)

    Dar nu este adevarat, Chiar dacă oamenii cred că știu ceva, chiar dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşală singur. (Galateni 6:3)
    Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. (Isaia 55:8)

    Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” [אֵין אֱלֹהִים] S-au stricat oamenii, au săvârşit fărădelegi urâte, nu este niciunul care să facă binele.
    Dumnezeu Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, ca să vadă dacă este cineva care să fie priceput şi să caute pe Dumnezeu.
    Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au stricat; nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. (Ps. 53:1-3)

  10. Domnule Sanda, nimeni nu desfiinteaza Scriptura, nu inteleg de unde scoateti astfel de idei, din moment ce nu am afirmat/sugerat asa ceva. Cred ca nu reusiti sa cititi un pasaj sa vedeti ce vrea sa comunice un alt comentator la articol.

    Multumesc de raspuns. Putea fi mult mai scurt si mai concis. Evitand sa imi raspundeti, ati deviat complet de la subiect. Nici o diferenta intre metoda dumneavoastra de interpretare si a Martorilor lui Iehova care rasucesc sensul pasajelor. Un exemplu bun ar fi Ecleziastul 9:5,10 pe care ei il extrag din context, ii asigneaza o semantica complet in dezacord cu Biblia, dupa care il absolutizeaza si emit doctrine. Procedati in acelasi mod, extrageti textul din context, ignorand armonia si sinergia cu intreg contextul Bibliei, si dati o interpretare mot-a-mot, unor pasaje alegorice, metafore, etc.

    Dupa metodologia pe care o folositi dumneavoastra de interpretare, ceea ce sustin Martorii lui Iehova in doctrina lor este complet valid. Va bazati pe acelasi tip tehnica de interpretare prin izolarea unor pasaje si injectarea sensului dorit de dumneavoastra, in defavoarea a ceea ce doreste Scriptura sa comunice. Adica puneti in “gura” Scripturilor sensul pe care il vreti si va cade bine. Cu astfel de interpretari scoase din context se ajunge la cele mai mari aberatii existente.

    Mult succes in aberarea Scripturilor!

    • Romulus, tu spui: “. . . nimeni nu desfiinteaza Scriptura.”
      R. Ba, da. Toti cei ce aplica “regulile logice de interpretare”, de care ai vorbit in postarea anterioara.

  11. Da “Christian”, cuvântul “malakoi” nu se referă, aşa cum cei mai mulți (fără să cerceteze) cred, la masturbare.

    Scriptura nu condamnă acest act. Intr-adevăr acest cuvânt este adevărat,
    „Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Mă cinstesc ei, dând învăţături care nu sunt decât nişte porunci omeneşti.” (Marcu 7:6-7)

    Link, https://sites.google.com/site/crestinadevarat/mai-multe-controverse—poligamia/masturbarea#sdfootnote1anc

  12. Daca cuvantul “malakoi” nu se refera la onanie, asta nu inseamna ca nu exista alte principii biblice care s-o infiereze. Nu astept raspuns!

    P.S. Am mai declarat ca intre noi doi nu poate exista un dialog. Dar ati invocat numele meu (pseudonimul, mai exact) si a trebuit sa intervin. Sa nu se inteleaga ca va dau dreptate in privinta autosatisfacerii.

    Mai spun doar un lucru: parerea mea si a tututor celorlalti comentatori este ca nu aveti Duhul lui Cristos care sa va faciliteze o intelegere corecta a Scripturilor. Neavand Duhul lui Cristos, nu sunteti al Lui. Indraznesc sa dau acest verdict, extrem e grav, de altfel, si cred ca toti ceilalti vor fi de acord cu mine. Dumnezeu sa va ajute sa va treziti din ratacirea d-voastra! Convingerile d-voastra sunt complet nebiblice. Toxice si aberante! Domnul sa se indure de d-voastra. Ii rog pe toti comentatorii acestui blog sa se roage pentru mantuirea d-voastra.

  13. Mi se pare chiar aberant sa discutam sorgintea termenului malakoi si sa concluzionam ca autosatisfacerea nu este pacat. Asta este o totala necunoastere a proceselor mentale si psihice care au loc. Intr-o astfel de schema, jocul mental, imaginatia sunt complet compromise in dorinta fata de alta persoana. Este absolut aberant sa gandesti ca asa ceva nu este pacat. Primul pas este aparitia dorintei la nivel emotional si mental, urmat de implicarea proceselor fiziologice. Imi este greu sa cred ca inca exista oameni care nu inteleg procesele din spatele autosatisfacerii. Pe ce lume traim???

    • Legat de, pasajul din Corinteni cap. 6, într-adevăr, o oarecare problemă pare să fie la cititorii Bibliei în limba română, traducerea Cornilescu. Astfel că, în pasajul de la 1 Corinteni 6:9, găsim tradus “malahi”, în loc de “efeminați”. Prin urmare, toți cei ce nu fac mai multe căutări ca să priceapă înțelesul acestui cuvânt, nu vor citi altfel decât așa cum este tradus:

      Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii,[1] nici sodomiţii,

      În greacă cuvântul malakoi (μαλακοὶ) este tradus în engleză effeminate, de asemeni, în franceză este tradus efféminés, iar în românește ar fi trebuit tradus, efeminat[2], afemeiat, sau răsfățat. În aceste două exemple de traducere (engleză și franceză), pe care le-am luat, ambele traduc in același fel cu aceiași semnificație. Aici, deci, este vorba de o greșeală de traducere, nicidecum de interpretare.

      [1] Am căutat în dictionarul românesc și nicidecum nu am găsit cuvântul “malah sau malahi”. Am găsit totuși, cuvântul “malahie” care spune astfel, malahíe (malahíi), s. f. – Onanism, masturbare. Ngr. μαλαϰία (Cihac, II, 672; Tiktin). Sec. XVII. – Der. malahist (var. înv. malahian), s. m.(onanist); malastrop, s. m. (Arg., onanist), formație glumeață, de la malahist și strop; mloc, s. n. (onanism), din rus. moloki (Dragoș, BF,IX,112). Sursa, http://www.dex.ro/malahie

      [2] EFEMINÁT, -Ă, efeminați, -te, adj. (Rar) Cu aspect sau caracter feminin, delicat; p. ext. molatic, moleșit. ♦ Iubitor de plăceri. – Din fr.efféminé, lat. effeminatus.
      Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink

      Am luat de asemeni în calcul și cuvântul, EFEMINÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni asemănător, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. ◊ (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine. (< fr. éffeminer, lat. effeminare) Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink

      Prin ceea ce susțin aici, nu caut să indemn pe oameni spre practicarea acestui act (care nu este condamnat biblic), ci doar că cei ce aduc acuze sunt in eroare.
      Am observat că unora le este mai ușor să apere învățăturile religiilor lor, decât să caute să priceapă Cuvântul lui Dumnezeu.

      Bine a spus Domnul despre unii ca aceștia,
      Ei leagă sarcini grele şi anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. (Matei 23:4, vezi și Luca 11:46)

  14. Multumesc pentru raspuns, dar nu cred ca analiza pe text, facuta in acest fel (passing shot-uri de versete) are vreo relevanta. Satisfacerea de acest fel este pacat, fara doar si poate. Totul este ultra-clar, nu necesita nici o argumentare aditionala. Nu exista auto-satisfacere fara implicarea imaginatiei, a poftelor si a scenariilor pornografice rulate in minte. Rularea scenariile pornografice este clar pacat. Este un ABC care chiar nu are nevoie de alte argumentari.

  15. Răspunsul nu era neapărat pentru tine Romulus. Dacă aș fi vrut acest lucru, scriam numele tău așa cum am făcut-o și mai înainte.

    Ceea ce mă miră, este faptul că cei ce au scris aici, spun că masturbarea este păcat chiar dacă nimeni nu a găsit scris acest lucru in Biblie.
    Iar această mirare este și mai mare căci cei mai mulți dintre ei, chiar dacă “știau că este păcat” au făcut acest lucru, dar și mai grav este că unii poate încă îl mai fac.

    • Intr-o logica simpla, pe un blog daca se da un comentariu pozitionat ca si reply la un alt comentariu, inseamna ca este raspuns la acel comentariu. Logica e grea, foarte grea. Cred ca nu ati realizat pozitionarea comentariului dumneavoastra cu o tabulare spre dreapta, sub comentariul meu. Dar vad ca logica nu este un “must have” pentru intreaga populatie a globului.

      Legat de autosatisfacere, daca puteti savarsi un astfel de lucru in timp ce meditati la Biblie si nu va ganditi decat la Biblie, atunci e ok, altfel nu. Mai are rost sa povestim de ce cercul e rotund si nu are colturi? Chiar nu pricepem logica simpla, triviala a functionarii mintii, emotiilor?

      Pai daca Biblia ar trebui sa expliciteze toata gama de pacate posibile, ar trebui sa aiba un volum cel putin de 2000 de ori mai mare. Bibilia nu este un compendiu exhausitiv al tuturor faptelor, ca sa le cautam dupa litera, ca intr-un dictionar. Biblia furnizeaza o logica suficient de clara ca fiecare sa poata intelege ceea ce este necesar. Exceptie, evident, cei care nu vor sa numeasca pacatul pe nume, datorita dragostei pentru el.

      Un exemplu foarte bine cunoscut este cel din Iacov, “Deci cine stie sa faca bine, si nu face, savarseste un pacat”. Biblia enunta un principiu, iar ca sa nominalizeze toate faptele care intra sub incidenta acestui lucru ar fi defineasca o lista extrem de mare, pe care, probabil, nimeni nu ar avea rabdare sa o citeasca. Argumentul ca Biblia nu nominalizeaza explicit acel lucru este o tampenie din start. Nu are rost sa povestim. Cred ca fnalizam aici discutia, pentru ca daca stam slab la logica matematica de clasa I-a, nu avem cum sa ajungem la un numitor comun.

  16. Romulus, iartă-mă te rog, dar cred că este cazul să se pună capăt elocinței acestui savant într-ale ”labei”! Cică fiecare se laudă cu ce n-are, zice o vorbă din popor! Eu cred că, excelența sa a frecat prea mult … menta și, astfel, a ajuns la asemenea concluzii teologice, năstrușnice, în care, ”laba” (sinonimul popular pentru masturbare) se îmbină cu abilitățile sale în … cele sfinte… din cauză că ”laba” i-a înroșit creierul, cel atât de mic, dar mascat cu atâta vervă în spațiul binar! Acest dialog despre ”labă” este deja un supliciu pentru proprietarul site-ului… pe care îl rog să mă ierte că, vorbesc în locul domniei sale! Însă cred că, Paul M. trebuie respectat! Trebuie să existe o limită pentru unele lucruri! Este drept însă că, adevărații onaniști nu se mai sfiesc de nimeni și de nimic!

    • Frate Daniel, aveti dreptate! Totul are o limita si acest dialog trebuie sa se opreasca aici. L-am lasat sa se deruleze ca sa nu fiu acuzat ca nu ofer dreptul la replica celor care comenteaza. Desi nu cenzurez decat pe cei care injura sau vorbesc foarte vulgar, totusi ma vad nevoit sa cenzurez urmatoarele comentarii pe acest subiect. Vorba altora: comentariile sunt un privilegiu, nu un drept. Mai ales pentru unii…

      Din pacate domnul Vasile Sanda si-a pierdut acest drept de a mai comenta aici pentru o perioada. Poate se indura Domnul intre timp si il trezeste la realitate. Ultimul comentariu pe care l-a scris si la care nu i-am dat drumul… era atat de gretos incat m-am convins ca decizia este buna. Deocamdata discutiile cu domnul Sanda sunt o pierdere de timp. Cine vrea sa se contrazica cu dansul pe teme de masturbare, poligamie etc il rog sa o faca in alta parte. Multumesc!

Leave a Reply